Un “gadget” este un dispozitiv mic, ingenios, ce ne face viaţa mai uşoară sau ne oferă clipe de distracţie si amuzament. Le cunoaşteţi, bineinţeles: telefonul mobil, laptopul, braţara de fitness, tableta, iPod-ul, etc.
Ei bine, acum mulţi ani, cuvintele de mai sus nu existau in dicţionarele nici unei limbi terestre. Nu bag mâna în foc pentru limbajele din alte galaxii. Logic, dacă termenii lipseau, obiectele nu aveau cum să existe aşa, anonime. S-ar putea ca armata să aibă altă parere. Dar să nu ne abatem de la subiect.
În secolul trecut, tineri fiind, dar si trăind într-un mediu izolat, în care tehnologia pătrundea doar prin pachetele trimise de rudele din RFG sau prin cumpărăturile facute la Consignaţii sau la SHOP-uri, ne cam curgeau ochii spre lucruri cu care ne puteam da mari.
Calculatoarele de buzunar, cele cu care puteam face rapid calcule cu cel puţin patru operaţii matematice erau cele mai răspândite. Ne scăpau de corvoada înmulţirilor şi împărţirilor de la fizică şi chimie acolo unde se aplica regula, atunci cănd faceam socoteli manuale, “Omul şi rezultatul”. Profesorii nu ne dădeau voie cu ele la şcoală, cică ne stricau “mâna”, dar acasâ le foloseam cu succes la teme. Să nu vă gândiţi ca fiecare avea calculatorul lui. Pe vremea aceea erau rarităţi în România, nu costau 70-80 de lei ca acum, şi se gaseau doar în locurile de care vă povesteam la început. De-a lungul timpului au evoluat şi s-au transformat in laptop-urile şi tabletele de azi.
Strămoşul telefoanelor mobile de azi era, pe atunci, ceasul electronic cu 7 melodii. Nu vă gandiţi că puteam să ne sunăm parinţii acasă, în timpul orei. Nu, nu era vorba de aşa ceva. Nu e decât o comparaţie forţată, facută pentru a colora puţin zilele in care tanjeam şi noi după minunile tehnicii contemporane. Ceasul era frumos, cromat, cu ecranul colorat şi cu taste mici, mici, pe care le puteai apăsa doar cu vărful de ac. Unele aveau şi calculator pe care îl puteai folosi cu succes şi su discreţie şi în timpul extemporalelor la fizică. Cele 7 melodii, pasaje din colona sonoara a unor filme celebre, ne trezeau dimineaţa şi ne dădeau acea mândrie copilărească cu care încercam să ne depăşim colegii.
Existau şi capodopere in materie: ceasuri ce aveau şi jocuri. Un gadget de tipul acesta era atracţia clasei şi se trecea din mână in mână pe la toţi baieţii, iar clasamentul cu performaţele fiecăruia era ţinut şi urmarit cu sfinţenie. Ţin minte ca Adi S. A venit într-o zi cu un asmenea exemplar superb. Avea un joc simplu, dar captivant pentru noi: trebuia sa trecem o rachetă printr-un traseu format din obstacole ce veneau cu viteză din ce în ce mai mare pe măsură ce avansam la nivelele superioare. Câteva zile nimeni nu a mai fost atent la nici o ora, nici măcar la cele de istorie (!).
iPod-urile şi MP3 playerele nu erau născute. Parinţii lor se numeau pe atunci casetofoanele mono sau stereo, magnetofoanele si walkman-urile (varianta portabila şi cu căşti a primelor). Era epoca de aur a tranzistorului, aparatele japoneze invadasera Consignaţiile romaneşti, iar cele ruseşti se inghesuiau pe rafturile magazinelor normale, de stat. Părinţii le alegeau dupa preferinţele copiilor şi după bugetul lor.
Ne mai pierdeam vremea in pauze, atunci cănd ne plictiseam de bridge, cu tot felul de jucarioare primite de unii dintre noi la abonamentele revistelor Pif. Organizam adevarate campionate de minibaschet cu bile de plastic ce la plasam in mini cosuri doar prin apasarea degetelor pe mici parghii galbene. Sper ca aţi inţeles: dădeam în mintea copiilor şi bucuram de orice fel de competiţie.
Facebook-ul nu, nu exista. Nici măcar inventatorul lui. Dar noi aveam caiete colorate, ingrijit liniate şi frumos colorate, în care scriam, pe rănd, răspunsuri la întrebări de tipul “Ce cărţi îţi plac?”, “Cu cine te-ai plimba prin parc?” sau “Cine e actorul tău preferat?”. Astfel s-a pus prima căramidă a “wall-ului” de astazi.
Toate lucrurile de mai sus sunt acum piese de muzeu, un templu al copilăriei si tinereţii noastre. Într-un fel, la o altă scară, şi noi am avut adicţiile noastre. Dar odată cu ele au crescut pasiunea şi dragostea pentru cărţi, filme, concerte, piese de teatru şi tot ce a contribuit la transformarea noastra ireversibilă in adulţi adevăraţi, cu suflet de copii.
*poza de aici
